marți, 1 martie 2011

fierastraul pliant

Toate trei sunt excelente.
Si toate trei mi-or placut.
Pe langa astea mai sunt si altele.Il amintesc si pe cel japonez.
Insa pun accentul pe astea si pentru ca toate au otel de la nordici, pentru ca sunt cele mai raspandite (mai putin ultimul) si pentru ca sunt accesibile la noi.
Asta de-l vezi in prima imagine e suedez.
E (dupa parerea mea) printre cele mai daca nu chiar cel mai comod si rezistent (mai ales la maner).
Nu detaliez atat tehnic, ca au facut-o altii inaintea mea.
Dintii de marime medie asigura taiere eficienta atat in lemn verde cat si in cel uscat.
Asta este finlandez si este clar cel mai usor fierastrau (dintre cele bune si utilizabile) - are numa vreo 90 grame.
Desi are lama un pic mai scurta ca restul, cand tai cu el nu prea simti diferenta.
Dintii sunt ganditi si tai fara efort.
Brocajul este eficient.
Si asta are otel suedez chiar daca e fabricat de francezi.
El este si cel mai frumos si cel mai "traditional". Are exact acelasi sistem de blocare cum avea si cel pe care mi l-a dat bunicu.
Manerul din lemn de fag e facut destul de fain.E comod si el.
Dantura e cam aceeasi ca la cel finlandez- tai cand tragi. Mere usor si intra repede.
Si astea taie si lemnul uscat, dar mai ales pe cel verde.
Primul si ultimul au cam aceeasi greutate 175-180 grame.
Am zi sa accentul pe punctele tari la fiecare.
In ce priveste pretul, in ordinea descrescatoare - cel frantuzesc, suedezul si cel finlandez.
In rest, fiecare si-l alege pe care-l doreste, permite sau cel care i se potriveste.
No pot si nu vreau sa zic care-i mai bun intre ele. Toate sunt faine si fiecare isi merita banii.

2 comentarii:

Octavian spunea...

Le poti ascuti pe vreunul dintre ele? Ma gandesc ca au dinti destul de mici si n-am vazut pile de dimensiunile astea. Sau fiind otelul foarte bun te tine taisul foarte mult?

Micul Mester spunea...

Da, eu le-am ascutit cu pila triunghiulara mica, mai ales laplanderul.