luni, 2 decembrie 2013

rar unghiuri, mai des curbe


Lemnul si lama stau mereu despartite daca lipseste mana si mintea. Exact cum omul nu se naste singur si nici caracterul nu i se dezvolta daca e inchis de mic intr-o cusca intunecoasa in izolare, nici lingura de lemn nu sare singura din bustean doar asa din intamplare nici macar daca ar fi sa o lasi inca 4,6 miliarde de ani de incercari.
Si acum deschid paranteza si descriu lingura.
Din lemn de frasin, am cioplit-o sus pe deal langa stejarul al batran.
Imbina cu usurinta simplitatea si eficienta. E destul de lunga si are cupa incapatoare. 
O usoara filosofie as putea dezvolta atat in cazul ei cat si in cazul altor linguri. Insa daca as detalia, cum prin indepartarea stratului lemnos neted de la suprafata ai ajuns sa distingi acele adancituri / daltuiri, care as putea sa-ti spun ca infatiseaza fie "caramizile" ce compun structura lemnoasa, fie transpus intr-un sens mai profund lingura este asemenea omului, iar ochiul superficial nu poate cuprinde gropile invizibile din adancul fiintei altor indivizi. 
Insa evit sa incarc cioplelile cu simbolism, ca nu cumva sa deviez de la traiectorie
Artistul va conferi mereu o incarcatura simbolica amanuntita, fara de care intreaga sa opera este o lucrare deseori simplista.
Modul in care isi explica actiunea va deschide noi porti de vizualizare. Poti spune asemenea omului ce nu doreste sa cunoasca, ca dincolo de o bucata de piatra ciobita sunt multe vorbe care sa justifice lipsa de pricepere. Dar pe de alta parte s-ar putea sa constati ca o lucrare care in aparenta e simpla, este simpla tocmai ca sa lase loc de amanuntele descrise ulterior, amanunte prin care artistul doreste sa-ti comunice ceva personal. Iar in cazul asta lucrarea respectiva sa fie cu atat mai de valoare cu cat mesterul doreste sa se apropie de sufletul tau si o face persoanal si cat mai direct, nu indirect prin anumite lucrari sofisticate.
Ce ?  am deschis cumva alta paranteza si am uitat sa o inchid ?! Nu-i bai, o inchid acum.
In spatele lucrarii unui artist este esential sa existe simbolism, ca lucrarea in sine sa reprezinte mai mult decat dovada ca cel ce a facut-o este priceput in ceea ce face. Artistul bun, nu este bun pentru ca reuseste sa-ti comunice asta, ci pentru ca reuseste sa-ti comunice lucruri mult mai importante si mai inalte, dincolo de a se scoate pe sine in evidenta.
Pe de alta parte, este important a discerne intre o opera de arta si o mestesugire oarecare.
Am tinut sa explic un pic ,ca in arta se are in vedere mai mult decat expunerea unei lucrari detaliate in aparenta sa.
Revenind la lingurile de lemn ce le cioplesc, cum iti ziceam, nu le voi incarca cu simbolism, desi nu mi-ar fi greu sa o fac. Sunt simple linguri pentru mancat.
Am un mesaj de transmis, direct sau indirect, dar n-am sa o fac printr-o lingura anume ci mai de graba prin intreaga activitate (care include nu doar cioplitul ci si toata miscarea la aer curat si in constiinta), ca nu cumva sa crezi ca ce vezi aici ar fi arta de vreun fel.
Desi s-ar putea sa para uneori ca ma contrazic singur ori ca incerc sa maschez. Dar aici e altceva, eu nu pot sa manipulez perceptia ta si daca cumva pot, n-as vrea sa o fac ...
Puteam sa iau ca si unealta de comparatie orice altceva, dar am preferat lingura de lemn poate si din simplu fapt ca o inteleg un pic mai bine cata vreme io o cioplesc.
Foarte pe scurt, e buna sa manci cu ea si daca ti-o place asta sau alta si vrei vreuna, da-mi de stire. Iar daca nu-ti traba nici o lingura de lemn, dar reusesti sa patrunzi cate ceva din gandurile expuse, ii cel putin la fel de bine.

Niciun comentariu: